„Moldova - o țară mică, dar nicidecum slabă"

„Moldova – o țară mică, dar nicidecum slabă”

Interviu NM cu ambasadorul SUA în Moldova Dereck Hogan

13 Octombrie, 2020

Aceste alegeri se deosebesc din start de toate celelalte care au fost până acum prin faptul că au loc pe timp de epidemie. Cetățenii sunt mai puțin activi în contactele cu candidații. Respectiv, candidații au posibilități limitate în organizarea întâlnirilor cu alegătorii. Cum vor influența toate acestea asupra actualei campanii electorale? Mai ales dacă ținem cont de modul în care este divizată piața media din Moldova.

Coronavirusul afectează întreaga lume, inclusiv Republica Moldova. Organizarea alegerilor în asemenea condiții constituie o sarcină foarte dificilă. Numărul zilnic al celor care se contaminează crește până la un nivel atât de îngrozitor că, sincer, organizarea alegerilor în aceste condiții devine tot mai dificilă. Și totuși, cetățenii au dreptul să-și exprime voința. Decizia de a amâna alegerile sau de a le organiza la 1 noiembrie – este în totalitate în mâinile autorităților. Trebuie să fie asigurată securitatea sănătății alegătorilor, a colaboratorilor secțiilor de votare și a observatorilor.

Desigur, candidații își doresc să comunice direct cu alegătorii. Prin aceasta se deosebesc alegerile actuale de cele precedente – este foarte dificil să faci acum toate acestea în siguranță. Din câte știu, candidații se străduiesc totuși să organizeze întâlniri nu prea numeroase prin toată țara, respectând măsurile sanitare și distanțarea socială. Acest lucru este firesc, dar nu exclude rolul sporit al presei și, într-o măsură mai mare, cel al mass-media independentă. Când examinăm piața media din Moldova, ajungem la concluzia că majoritatea covârșitoare a posturilor de televiziune aparține anumitor persoane, organizații politice.

Alegătorii așteaptă informații obiective, imparțiale. Și presa independentă are un rol important în acest sens. De aceea noi susținem cu mândrie mass-media independentă din Moldova.

În opinia dvs., cum este reflectată campania? Presa independentă prevalează asupra celei afiliate?

Da, presa independentă contribuie foarte mult la furnizarea informațiilor obiective pentru cetățeni. Când privesc televizorul, văd că televiziunile și, desigur, presa online fac tot posibilul pentru a reflecta toate aspectele acestor alegeri. Este normal și e bine. În opinia mea, comunitatea internațională, partenerii de dezvoltare sunt obligați să continue susținerea presei independente. Inclusiv pentru că noi vedem rezultatele pozitive.

Dvs. ați scris într-un editorial recent că „pandemia nu poate fi o justificare pentru a refuza dreptul alegătorilor de a-și exprima voința”. De exemplu, amânarea alegerilor din cauza instituirii stării de urgență provocate de epidemie ar putea justifica privarea alegătorilor de dreptul de a-și exprima voința?

Totul este posibil, dar aceasta depinde în totalitate de decizia autorităților moldovenești. Pentru că acestea dispun de toate informațiile pentru astfel de concluzii. Noi sperăm că dacă alegerile vor avea loc la 1 noiembrie, autoritățile vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea sănătății alegătorilor. Există standardele internaționale, cele mai bune practici. OSCE, organizația internațională care monitorizează procesele electorale din toată Europa și din SUA, a publicat niște recomandări pentru organizarea alegerilor. În acest raport, au fost descrise clar măsurile necesare. Și noi chemăm guvernul să urmeze aceste recomandări.

De obicei, votarea diasporei provoacă scandal și agitație. La fel ca și participarea la vot a cetățenilor Moldovei care trăiesc în stânga Nistrului. Credeți că există riscuri pentru falsificări la aceste alegeri? Unde sunt punctele noastre vulnerabile la aceste alegeri?

Bună întrebare. Desigur, riscuri există. În evaluarea OSCE despre care am vorbit este menționat în primul rând posibila utilizare abuzivă a resurselor administrative. Există riscul manipulării voturilor din Transnistria și din diasporă. La fel, în el se menționează că participanții la cursa electorală nu au un acces egal la posturile de televiziune de top și că piața media prea mult politizată favorizează anumiți candidați.

Desigur, COVID sau anumite măsuri sanitare pentru asigurarea securității alegătorilor și colaboratorilor comisiei electorale ar putea deveni un instrument politic, dacă va apărea o asemenea dorință. Sper că această dorință nu va fi. Dar anumite riscuri există. De ceea noi ne bucurăm foarte mult că guvernul a chemat organizațiile internaționale, toți partenerii de dezvoltare să monitorizeze aceste alegeri. Este bine, deoarece cu cât procesul va fi mai transparent, cu atât mai puține riscuri vor fi. Cred că există posibilitatea de a organiza alegeri legitime și noi suntem aici pentru a oferi sprijin în acest sens.

În opinia dvs., unde este locul vulnerabil al acestor alegeri, care ar permite falsificări? Participarea la vot a locuitorilor din Transnistria sau…

Eu cred că este vorba despre utilizarea abuzivă a resurselor administrative. La alegerile precedente, noi am văzut cum s-au folosit acestea. Desigur, noi ne concentrăm atenția asupra acțiunilor care au loc în timpul participării la vot a alegătorilor din Transnistria. La alegerile parlamentare de anul trecut, a fost un număr foarte mare de voturi din Transnistria. Bănuim că a existat o anumită înțelegere dintre părți. Sper foarte mult că nu se va repeta. Ne-au dat asigurări că anul acesta, nu va fi așa ceva. Ne dorim, desigur, ca promisiunea să fie respectată.

În timpul epidemiei, noi am aflat ce înseamnă carantină în stil transnistrean, când locuitorii din stânga Nistrului s-au pomenit izolați. Situația privind drepturile omului s-a înrăutățit – NewsMaker scrie mult despre aceasta. În opinia dvs., Chișinăul oficial ar fi putut influența în acest sens?

O întrebare dificilă, sincer. Când discutăm cu reprezentanții Transnistriei, aceștia insistă asupra faptului că măsurile de carantină sunt condiționate exclusiv de situația ptrivind pandemia. Dacă situația de aici se va îmbunătăți, carantina nu va fi necesară – aceasta este poziția lor. Dar noi considerăm – și le-am spus despre aceasta – că trebuie să fie găsit un numitor comun, pentru că este o problemă și un pericol comun. Cred că reprezentanții transnistreni și Chișinăul trebuie să-și coordoneze acțiunile. Atunci când o parte aplică niște măsuri în mod unilateral, care contravin activității altei părți, nu ajută. De aceea chemăm în permanență la contact direct. Am implicat în acest proces și Organizația Mondială a Sănătății, pentru a contribui la dialog. Având în vedere actuala creștere rapidă a incidenței, cred că trebuie să ne așezăm și să găsim un limbaj comun.

Apropo de limbajul comun cu Transnistria. La sfârșitul verii, președintele Igor Dodon a lăsat să se înțeleagă, în cadrul conferinței de presă de totalizare, că se stabilește o situație internațională favorabilă pentru soluționarea conflictului transnistrean. Credeți că, în următorii câțiva ani, există premise pentru un salt și ce ar trebui să se întâmple pentru aceasta?

Acum e greu de spus că terenul pentru acest salt este pregătit deja. Ca observator oficial în procesul „5+2″ sub egida OSCE, noi ne concentrăm mai mult atenția anume pe identificarea unui limbaj comun și a măsurilor de creștere a încrederii. Există un pachet din opt puncte – este vorba despre măsuri de creștere a încrederii, și eu cred că dacă noi toți – observatorii, intermediarii și părțile – vom lucra anume pentru a realiza aceste măsuri, atunci terenul pentru un asemenea salt poate fi identificat. Dar, deocamdată, cred că este prematur să vorbim despre aceasta.

Când s-a schimbat guvernarea și Plahotniuc a fost înlăturat, era senzația – și mulți vorbeau despre aceasta – că a fost aproape pentru prima dată când SUA, UE și Rusia au găsit un consens în privința Moldovei. Mai târziu, dvs. ați spus într-un interviu că acesta nu a fost un consens, ci o coincidență situativă a pozițiilor. Credeți că experiența acelei coincidențe situative a intereselor este reușită și pozitivă? Și e posibil ca SUA, UE și Rusia să găsească iarăși un numitor comun și interese comune în raport cu Moldova?

Desigur, noi considerăm că aceasta a fost și rămâne o coincidență situativă a intereselor. Dar este greu de vorbit despre rezultatele acestui proces, pentru că el încă e în proces de dezvoltare.

Aș spune că, pe de o parte, există mai multe schimbări democratice. Țin minte foarte bine că acum un an și jumătate, reprezentanții partidelor de opoziție îmi spuneau că le este teamă că sunt urmăriți, că nu au acces la informațiile pe care trebuie să le fie oferite autoritățile competente. În acest sens, este mai bine decât era înainte. Este un salt și e bine. Dar, desigur, mai e mult până în rai. Este foarte departe.

Există încă mult de lucru în sistemul justiției pentru a obține mai multe progrese. Ca partener de dezvoltare, continuăm să oferim asistență tehnică și financiară, pentru a sprijini dezvoltarea. Dar este prematur să tragem concluzii. În anumite chestiuni, există un salt, progrese, dar în altele, situația nu prea s-a schimbat. Și, bineînțeles, dacă lipsește voința politică, nu contează cât de multe încearcă să facă partenerii de dezvoltare. Pentru că, într-un final, responsabilitatea este în mâinile autorităților și ale poporului Moldovei.

O pată neagră pentru Moldova, ca stat de drept, este deportarea profesorilor turci. Luând în calcul sentința cu care s-a ales Botnari (fostul șef al SIS) și faptul că nici astăzi societatea nu a primit răspuns la întrebarea, de ce și cum au fost răpiți din Moldova profesorii, cum apreciați situația din Moldova din punctul de vedere al respectării drepturilor omului și activitatea justiției?

SUA și Moldova sunt de acord cu faptul că respectarea drepturilor omului constituie o prioritate pentru ambele țări. Noi am constatat un anumit progres, dar procesul nu s-a încheiat. Moldova poate face mai mult pentru a merge mai departe în chestiunea ce ține de respectarea drepturilor omului. În această chestiune (dosarul profesorilor turci), din câte știu, cazul încă se examinează la procuratură. Eu nu aș vrea să vorbesc prea devreme.

Mai devreme ați menționat că există anumite progrese. Credeți că acestea există și în sistemul justiției?

Există exemple pozitive. De exemplu, Procuratura Generală a deschis (produs în original) unele dosare penale care au fost așteptate de mai mulți ani. Dosare penale de rezonanță. Unul dintre acestea – cazul lui Plahotniuc. Este un moment pozitiv, în opinia mea. Există un progres în investigația furtului miliardului. E bine. Cu ajutorul experților internaționali, guvernul a pregătit un pachet de amendamene constituționale, pentru a reforma sistemul justiției. Știți, Curtea Constituțională a declarat despre necesitatea de a perfecționa anumite elemente.

Noi avem o atitudine respectuoasă față de recomandările CC: dacă judecătorii consideră că legea nu corespunde întru totul Constituției, guvernul ar trebui s-o perfecționeze. Și acest lucru se face. În această chestiune, eu sunt în contact strâns cu miniștrii, inclusiv cu ministrul Nagacevschi. Noi vedem că ei depun eforturi.

Desigur, noi ne-am dori ca acest proces să se desfășoare mult mai repede. Acest lucru este influențat de mai mulți factori, inclusiv de lipsa totală a voinței politice.

Sper că imediat după alegerile prezidențiale, guvernul va reveni la această chestiune și va ține cont de recomandările de mai mulți ani.

Se creează impresia că domnul Plahotniuc a părăsit liber teritoriul SUA. Mai devreme, Pompeo afirma că acestuia i-au fost aplicate sancțiuni. SUA au întreprins vreun fel de măsuri de investigație în legătură cu Plahotniuc?

Domnul Plahotniuc a părăsit benevol țara la 28 august. S-a întâmplat până a se fi încheiat procesul deportării sale. Sancțiunile au vizat anume lipsirea de vize a lui Plahotniuc și a familiei sale. Astfel, el nu poate reveni în Statele Unite. Desigur, există proceduri legale pentru întoarcerea sa. Dar, în principiu, el nu are dreptul să se întoarcă în SUA, când a părăsit benevol țara.

Deci, pentru Plahotniuc este închisă pentru totdeauna intrarea în SUA?

Da. Există proceduri, se poate adresa către autoritățile competente pentru a primi autorizația. În principiu, este posibil dacă se face din timp. În principiu, SUA sunt închise pentru Plahotniuc.

Și acolo nu pot fi efectuate niciun fel de măsuri de investigație?

Acest lucru este posibil oricând, dar nu depinde de aflarea sa în SUA.

În Moldova, se vorbește adesea despre influența din exterior, pe de o parte – a Rusiei, pe de alta – a Occidentului. Acum, în spațiul media, rețele de socializare, este promovată pe larg ideea precum că în caz de victorie a lui Dodon, cei de dreapta vor organiza o revoluție, o lovitură de stat și că Occidentul și SUA vor susține acest lucru. Ați auzit despre astfel de discuții și ce credeți despre ele?

Acestea sunt fake news. La drept vorbind, SUA nu au niciun rol în acest proces electoral. Noi doar ne dorim ca procesul să fie transparent, deschis, corect. Atâta timp cât procesul va fi legitim – eu sper că va fi anume așa – atunci toți candidații vor recunoaște rezultatele alegerilor. Aceasta este speranța mea, de aceea este foarte important să fie eliminate pericolele despre care am vorbit mai devreme.

Noi suntem gata să colaborăm cu orice învingător al acestor alegeri. Dar, desigur, prioritățile noastre nu s-au schimbat. Dorim să fie reformat sistemul justiției. Dorim ca instituțiile democratice să se consolideze. Să fie mai multe eforturi pentru atragerea investițiilor străine. Și, desigur, ne dorim ca Moldova să ia toate măsurile pentru a-și apăra independența. Este o țară mică, dar nu este o țară slabă. Moldova are potențial pentru a investi mult în afaceri internaționale și regionale. Și, desigur, mă bucur foarte mult dacă o anumită parte a populației se gândește că noi lucrăm în această direcție. Nu vreau ca cineva să creadă că noi încercăm să controlăm situația. Nu este în interesele noastre. Ceea ce este în interesul nostru – o țară prosperă, democratică, independentă.

Conform sondajelor, la fel ca și acum patru ani, liderii principali ai cursei sunt un candidat de pe flancul convențional de dreapta și altul de pe flancul convențional de stânga. Cel mai probabil, într-un anumit moment critic, acest lucru va duce din nou la polarizare, antagonism în societate. Ce pot face candidații pentru a evita acest lucru?

Cred că noi acordăm prea multă atenție factorului geopolitic. Când am mers prin toată țara – sincer, îmi este dor de comunicarea cu oamenii – am văzut că poporul este interesat de soluționarea unor probleme concrete. Cred că dacă participanții la cursa electorală își vor axa atenția pe exprimarea pozițiilor lor în aceste probleme concrete, pe abordările lor în soluționarea problemelor în cauză, un asemenea antagonism este prea puțin probabil.

Așa ceva nu se va întâmpla, deoarece candidații nu se gândesc la sine. Și nu se gândesc la un anumit jucător internațional, ci la popor. Este speranța mea, cred că este și speranța tuturor moldovenilor. E timpul ca toți candidații să se poarte așa.

Moldova este o țară mică, care există, în mare parte, datorită programelor de susținere. Ar putea Moldova, după pandemie, să conteze și în continuare pe același nivel de susținere? Mai ales că, potrivit surselor noastre, există mari probleme în privința tranșei cu FMI – NewsMaker a scris despre aceasta, apoi vor urma problemele și în ce privește asistența din partea UE. În opinia dvs., va deveni lumea mai egoistă în contextul pandemiei și ar putea să se formeze o nouă formă de solidaritate internațională?

Moldova poate conta mereu pe susținerea adevăraților parteneri de dezvoltare, inclusiv din partea SUA. pentru că noi credem în potențialul acestei țări. Și nu contează, e în timpul pandemiei sau după pandemie. Până la pandemie, timp de 28 de ani, noi am fost mereu aici și vom fi aici. Asistența noastră acordată anume în timpul pandemiei demonstrează că noi suntem parteneri de încredere. Noi am oferit angajaților mii de prânzuri, am dăruit pacienților calculatoare și tablete pentru ca ei să poată vorbi cu familiile lor în timpul spitalizării.

În ce privește FMI, pentru a obține o sumă atât de mare de bani, trebuie să îndepliniți anumite condiții. Acestea nu sunt în favoarea noastră, ci pentru dezvoltarea în continuare a țării, mai ales în domeniul economic. Dar este complicat, practic imposibil să fie divizate lucrurile pur politice de cele economice. Constat interesul guvernului pentru realizarea tuturor obiectivelor. Și ei lucrează în acest sens. Însă acum, condițiile politice sunt foarte dificile, ținându-se cont de faptul că vor avea loc alegeri prezidențiale. Dar sperăm că poporul va afla că FMI, în orice caz, SUA, a fost cu Republica Moldova, și vom fi și mai departe cu ea.

Deci, situația cauzată de COVID nu va afecta programul de asistență. Dvs. ați vorbit despre partenerii adevărați și cei neadevărați. Cine sunt cei neadevărați?

Am în vedere faptul că sunt asemenea parteneri care, în momentul acțiunilor politice de aici, doresc să demonstreze că sunt prieteni ai Republicii Moldova. Dar noi am fost mereu aici. Noi am fost aici când au fost cele mai dificile perioade. În timpul furtului miliardului, de exemplu. Și vreau să subliniez interesul meu în continuarea acestui parteneriat.

https://newsmaker.md/ro/moldova-o-tara-mica-dar-nicidecum-slaba-interviu-nm-cu-ambasadorul-sua-in-moldova-dereck-hogan/

Text: Galina Vasilieva
Prezentare: Cristina Demian
Foto: Tatiana Sultanova
Video: Igor Cecan

By U.S. Embassy Chisinau | October 14, 2020 | Topics: Ambassador, News, Press Releases